Sistemul de pensii din România se confruntă cu o serie de provocări majore, iar viitorul său pare nesigur. Cu peste 30 de ani înainte, proiecțiile demografice arată că țara va avea aproximativ 14 milioane de locuitori, iar aproape unul din trei români va avea peste 65 de ani. În acest context, statul român se confruntă cu dificultăți în asigurarea plății pensiilor publice. Cu toate acestea, alternativele la sistemul public de pensii sunt încă limitate, iar salvarea pentru viitorul financiar rămâne responsabilitatea individuală a fiecărui cetățean.
Sistemul de pensii din România se bazează pe principiul solidarității între generații, unde salariații actuali contribuie financiar pentru a susține pensionarii actuali. Cu toate acestea, există multiple probleme care pot afecta viabilitatea acestui sistem pe termen lung.
Lipsa încrederii în sistemul public de pensii
Mulți români nu au încredere în sistemul public de pensii și nu se așteaptă să primească o pensie adecvată în viitor. Această neîncredere este alimentată de faptul că pensiile actuale sunt susținute de contribuțiile angajaților actuali, ceea ce poate deveni problematic pe măsură ce numărul pensionarilor crește în raport cu numărul salariaților.
Comportamentul de economisire al tinerilor
Studiile arată că majoritatea tinerilor români nu economisesc pentru pensie. Chiar dacă se preocupă de siguranța lor financiară pe termen lung, puțini dintre aceștia economisesc în mod concret în acest scop. Mulți tineri consideră economisirea mai degrabă o plasă de siguranță pentru situații neprevăzute decât o investiție în pensia lor viitoare.
Provocările sistemului de pensii de stat
Sistemul de pensii de stat din România se confruntă cu mai multe probleme care îi pun în pericol sustenabilitatea:
Decrețeii și creșterea numărului de pensionari
Peste nouă ani, va începe să se pensioneze o generație numerosă, cunoscută sub numele de „decrețeii”. Această generație este rezultatul unei politici demografice din anii ’60 și ’70, când avorturile au fost interzise, iar numărul nașterilor a crescut semnificativ. Această creștere a numărului de pensionari într-un timp relativ scurt poate pune o presiune semnificativă asupra sistemului public de pensii.
Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia
România se confruntă cu o scădere a populației și cu o îmbătrânire accentuată. Proiecțiile arată că, până în 2060, unu din trei români va avea peste 65 de ani. Această tendință duce la un număr mai mic de contribuabili și la o presiune mai mare asupra sistemului public de pensii.
Durata pensiei și creșterea speranței de viață
Românii petrec în medie mai puțin de jumătate din perioada de lucru la pensie. Deoarece speranța de viață este în creștere, aceasta înseamnă că românii vor fi pensionari pentru un număr mai mare de ani. Aceasta pune o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii, care trebuie să asigure venituri pentru o perioadă mai îndelungată.
Existenta pensiilor speciale și inechitățile sistemului
Existența pensiilor speciale evidențiază o problemă de inechitate a sistemului de pensii. Un număr mic de persoane beneficiază de pensii speciale, care sunt mai mari decât cele obținute de cei care au contribuit la sistemul public de pensii pe parcursul întregii vieți de muncă. Aceasta creează disconfort și nemulțumire în rândul contribuabililor.
Sustenabilitatea financiară a sistemului
Cheltuielile statului pentru pensii sunt estimate la 15 miliarde de euro în 2021. Împreună cu salariile bugetarilor, pensiile reprezintă o pondere semnificativă din veniturile statului. Orice majorare a acestor cheltuieli poate duce la un deficit bugetar mai mare sau la o creștere a îndatorării publice, ceea ce ar putea afecta economia în ansamblu.
Soluții propuse și exemple internaționale
Pentru a rezolva aceste provocări, există mai multe soluții pe care România le poate adopta, inspirate de experiența altor țări europene:
- Creșterea vârstei standard de pensionare pentru a alinia România cu tendințele europene.
- Eliminarea pensiilor speciale și corectarea inechităților din sistemul de pensii.
- Majorarea contribuțiilor la pensii pentru a asigura o finanțare sustenabilă a sistemului.
- Promovarea pensiilor private, cum ar fi Pilonul II și Pilonul III, pentru a oferi o alternativă solidă la pensia de stat.
- Crearea unui cadru fiscal favorabil pentru încurajarea economisirii pentru pensie.
- Dezvoltarea unor politici demografice care să stimuleze natalitatea și să contracareze scăderea populației.
Exemplele internaționale arată că majoritatea țărilor europene se confruntă cu provocări similare și au început să implementeze reforme pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor lor de pensii.
Dacă sunteți în căutarea unei modalități eficiente de a economisi timp și bani în afacerea dumneavoastră, serviciile noastre de administrare personal și salarizare sunt alegerea perfectă pentru dumneavoastră.
Ne ocupăm de tot ceea ce ține de calculul statelor de plată, întocmirea declarațiilor lunare și anuale, întocmirea rapoartelor lunare și anuale și multe altele. Cu ajutorul nostru, veți avea mai mult timp și resurse pentru a vă concentra pe dezvoltarea și creșterea afacerii dumneavoastră.
Despre lipsa acuta de forta de munca
Pandemia de Covid-19 nu are doar un impact seismic asupra sănătății publice globale, ci provoacă și haos în economie, întreruperile lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă fiind o mare problemă pentru întreprinderile din întreaga lume.
Schimbările care au avut loc pe piața muncii devin din ce în ce mai pronunțate, mulți oameni renunțând voluntar la funcții, în timp ce cererea de muncitori crește pe măsură ce economiile se redeschid.
Economiștii spun că schimbările demografice, cum ar fi îmbătrânirea și pensionarea lucrătorilor, sunt un factor din spatele penuriei, precum și a controalelor la frontieră și a limitelor de imigrație, precum și a cererilor pentru salarii mai bune și aranjamente flexibile de lucru.
Un alt articol interesant de-al nostru asupra căruia vă încurajăm să aruncați o privire – Leasing de personal: O soluție inovatoare pentru afaceri.
Articol in money.ro:
„In Romania, mediul de afaceri ce se bazeaza pe forta de munca ne/calificata are nevoie de noi solutii, intrucat recrutarea nu mai poate identifica si atrage in numar suficient angajatii cautati de catre companii. La aceasta problema raspunsul pare a fi, pe langa „importul” fortei de munca din alte tari mai putin dezvoltate (exemplu – forta de munca din Asia), investitia in dezvoltarea si achizitionarea de… roboti, care sa presteze munca in locul oamenilor.”…cititi continuarea aici
Vom impozita profiturile obtinute prin „munca” robotilor?
Când companiile înlocuiesc oamenii cu mașini, guvernul își pierde capacitatea de a impozita lucrătorii, ceea ce duce la pierderi de venituri fiscale majore. Impozitarea roboților ca și cum ar fi angajați umani poate fi soluția?
O taxă pe robot este în esență conceptul conform căruia companiile care înlocuiesc angajații cu lucrători automatizați ar trebui să fie obligate să plătească o taxă. Veniturile strânse de o taxă pe roboți pot fi apoi redirecționate către forța de muncă strămutată, de exemplu sub forma unor programe de recalificare sau recalificare.
Care sunt avantajele și dezavantajele unei taxe pe munca robotilor?
Articol in ziare.com:
„Forta de munca din Romania intampina in ultimii ani o serie de probleme legate de numarul de angajati atrasi in companii. Indiferent ca este vorba despre forta de munca necalificata sau calificata, problema numarului de potentiali angajati este una foarte mare.”…cititi continuarea aici.
